Fiul lui Dumnezeu pleacă la război, o coroană regală de câștigat; Steagul său roșu ca sângele curge departe! Cine îi urmează trenul? Cine poate bea cel mai bine paharul Său de nenorocire, triumfătoare asupra durerii, care răbdător își poartă crucea dedesubt, el Își urmează trenul. Martirul primul, al cărui ochi de vultur ar putea străpunge dincolo de mormânt; care și-a văzut Stăpânul pe cer și L-am chemat să mântuiască. Ca El, cu iertare pe limbă în mijlocul durerii de moarte, El s-a rugat pentru cei care au făcut răul! Cine urmează trenul Său? O trupă glorioasă, puținii aleși peste care a venit Duhul, doisprezece sfinți curajoși, speranța lor le-au cunoscut, și și-a bătut joc de cruce și de flacără. Au întâlnit oțelul fluturat al tiranului, coama sângeroasă a leului; și-au plecat gâtul moartea pentru a simți: Cine le urmează trenul? O armată nobilă, bărbați și băieți, matroana și servitoarea, în jurul tronului Salvatorului bucurați-vă...